Adresa: Piața Eftimie Murgu, nr. 2, Timișoara, 300041
Telefon: –
E-mail: ples.horia@umft.ro
Şef clinică universitară
Membri
Clinica de Neurochirurgie din Timișoara este un centru regional în care se rezolvă patologia cerebrală spinală, tumorală, vasculară, malformativă și traumatică la adulți și copii. Tot odată este un centru important pentru neurochirurgie funcțională. În aceelași timp, este și un centru de pregătire universitar și postuniversitar.
„Ce este o secție de Neurochirurgie? Un lăcaș spitalicesc în care suferința atinge limitele suportabilului, un coșmar al deznădejdii, foarte adesea o trambulină spre eternitate, un spațiu în care se desfășoara adevarate drame personale sau familiale, o întrerupere a vieții sau a cursului normal al acesteia. Imprevizibilul domină evoluția normală a bolilor – este greu și dezolant să lucrezi într-un astfel de serviciu. Sintagme ca dăruire, atașamentul față de bolnav, devin banale, lemn-lingvistic, stupidități. Timișoara avea nevoie de un astfel de serviciu de alinare a suferinței umane”, spune într-o lucrare Conf. Dr. Constantin Costea.
În anul 1955 se înființează prima secție de neurochirurgie din Timișoara și din vestul țării, în incinta actualului Spital Municipal din Timișoara, sub conducerea Conf. Dr. Vasile Miclăuș. Acolo se fac primele operații.
La începutul anului 1974, Secția de Neurochirurgie se mută în Spitalul Clinic Județean. Secția este condusă în continuare de Conf. Dr. V. Miclăuș, având 50 de paturi și două săli de operație. Evident, începuturile neurochirurgiei din Timișoara sunt marcate de personalitatea Conf. Dr. V. Miclăuș, care a avut intenția și a reușit parțial, să creeze o școală de neurochirurgie. A avut o activitate științifică bogată, peste 100 de lucrări științifice publicate sau prezentate.
A introdus procedee operatorii originale cum sunt:
- plastia sinusului frontal după traumatismele craniocerebrale, interesând cavitățile aeriene ale craniului;
- plastia durei mater a etajului anterior al bazei craniului prin secțiune, cu alunecare a coasei creierului;
- astuparea dehiscentelor mari ale meningocelului fronto-nazal prin placa de material plastic;
- piramidotomia cervicală selectivă în afecțiunile extrapiramidale.
A imaginat și construit un dispozitiv medical pentru menținerea la temperatura constantă a serului fiziologic în timpul operației, cupola de oxigen intraoperator, protecția pansamentelor bolnavilor agitați, prin aplicarea de mânuși speciale. Invenția cea mai importantă o reprezintă aparatul stereotaxic craniocerebral (model I si II). În acea perioadă a realizat primul film neurochirurgical din România „Tractotomia bulbară” vizionat la „Zilele medicale”.
Activitatea științifică i-a fost recunoscută prin următoarele ordine și medalii:
- Meritul Sanitar, decorația Republicii Populare Coreeană pentru activitatea medicală depusă în misiunea sanitară R.P. Coreea 1953-1954;
- Ordinul Muncii, clasa a III-a, acordat de prezidiul Marii Adunări Naționale, Decret nr. 86 din 16 februarie 1957 pentru activitatea medicală sanitară;
- Steaua Republicii, clasa a V-a, acordată de prezidiul Marii Adunări Naționale, Decret nr. 613 din 30 decembrie 1957;
- Medic emerit.
Cu toate acestea, după 7 ani, conducerea Facultății de Medicină și Farmacie din Timișoara, desființează disciplina de neurochirurgie.
După moartea prematură a Conf. Dr. V. Miclăuș (12 decembrie 1977), șefia secției este preluată de Dr. Nicolae Borzan. Acesta va menține standardele ridicate ale secției pentru următorii 10 ani. Doctor în Știinte Medicale, titlu obținut în 1975, formează noua generație de neurochirurgi, și anume: Dr. Ladislau Hess, Dr. Constantin Costea, Dr. Andrei Petru Goga, Dr. Horia Prundeanu, Dr. Aurean Băcean. În această perioadă, Dr. Horia Pleș și Dr. Adrian Franțescu, medici specialiști, se adaugă echipei neurochirurgicale.
Din 1988, conducerea Secției de Neurochirurgie a fost preluată de Dr. Constantin Costea, medic specialist la acea dată. Pregătirea în specialitate s-a efectuat în Timișoara, avându-l ca mentor pe Conf. Dr. V. Miclăuș. Profitând și de schimbarea situației politice din țara noastră, Dr. Constantin Costea și-a propus modernizarea secției de Neurochirurgie, insistând pe îmbunătățirea tehnicilor chirurgicale și, mai ales, pe introducerea tehnicilor de microchirurgie în abordarea întregii patologii neurochirurgicale. A dat mână liberă dezvoltării următoarelor generații de neurochirurgi: Dr. Mihai Cristian Nuță, Dr. Dan Negoescu, Dr. Stanca Mihaela Pleș, Dr. Adrian Sora, Dr. Daniel Costea, Dr. Marius Sorin Hanăș, Dr. Nicolae Lupa, Dr. Liviu Groza, Dr. Diana Beck, Dr. Marcel Alexandru Angelescu, Dr. Alghabaghbi Mohammad.
În 1992, Dr. Constantin Costea a reușit reînființarea Disciplinei de Neurochirurgie din cadrul UMF V. Babeș Timișoara. În această perioadă introduce mai multe tehnici operatorii noi: microanastomoza vasculară extra-intracraniană și endarterectomia carotidiană.
La sfârșitul anului 2010, șef de secție devine Dr. Horia Pleș. Acesta preia o secție cu 60 de paturi și 3 săli de operație, dar într-un spațiu total inadecvat activității neurochirurgicale. Dr. Horia Pleș și Dr. Adrian Franțescu au fost singurii neurochirurgi care au făcut pregătirea neurochirurgicală timp de 5 ani în centrul universitar București, sub îndrumarea Prof. Dr. Constantin Arseni. La venirea celor 2 neurochirurgi în Timișoara, s-a introdus tratamentul chirurgical al hidrocefaliei interne, și anume drenajul ventriculo-cardiac, ulterior trecându-se la drenajul ventriculo-peritoneal. Abordul anterior pentru fracturile coloanei cervicale practicat deja în Timișoara înainte de 1988, devine rutină prin contribuția celor 2 doctori. În 11 aprilie 1994 se abordează pentru prima data in Timisoara, anevrismul cerebral, tehnică operatorie introdusa de Dr. Horia Pleș, după un stagiu de pregătire din Olanda. Prima operație s-a efectuat cu ajutorul lupelor operatorii, saltul tehnic fiind realizat odată cu achiziționarea microscopului operator de către Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara. Cliparea anevrismului cerebral a devenit o rutină în prezent, efectuându-se între 80-100 de intervenții operatorii într-un an.
După anul 2000 s-a simțit nevoia introducerii instrumentației în cadrul chirurgiei spinale. Dr. Dan Negoescu, actual medic primar neurochirurg, a fost orientat încă din timpul rezidențiatului spre această supraspecialitate, de către Dr. Horia Pleș. Activitatea doctorului Dan Negoescu se desfășoară în prezent în incinta Spitalului Premiere din Timișoara din anul 2017. Prima intervenție de neurochirurgie spinală a avut loc în 2004, la Casa Austria, fiind efectuată tot de către Dr. Dan Negoescu. În prezent, la Casa Austria lucrează Dr. Cristina Mihoc și Dr. Sebastian Leuce. Începând cu anul 2011, chirurgia spinală se practică și în cadrul Secției de Neurochirurgie a Spitalului Județean de Urgență din Timișoara, principalii operatori fiind Dr. Marcel Angelescu și Dr. Sorin Hanăș.
Abordarea lojei selare prin abord transsfenoidal a fost o dorință mai veche a Dr. Horia Pleș. S-a reușit realizarea acestei la începutului anului 2012, după achiziționarea tuturor instrumentelor necesare și după efectuarea de către Dr. Sorin Hanăș a unui stagiu de pregătire la București.
O procedură neurochirurgicală minim invazivă, și anume endoscopia cerebrală, este efectuată de către Dr. Daniel Costea. De la înființare și până în prezent, estimăm efectuarea a peste 60.000 de intervenții operatorii, în ultimii ani ajungându-se la 1300 de operații pe an.
Încă de la început, activitatea științifică a fost destul de bogată. S-au publicat și comunicat peste 500 de lucrări. Sunt publicate 17 cărți, 20 de capitole de carte, începutul fiind făcut de către Conf. Dr. V. Miclăuș cu cartea intitulată „Sistemul nervos in diagrame” și subintitulată „Multum in parvo„, lucrare ce apare postmortem în 1978, sub egida Editurii Medicale.
În 1992 se înființează Societatea de Neurologie Chirurgicală din Timișoara, primul președinte fiind Conf. Dr. Constantin Costea. Societatea a editat Revista Neurologia Medico-chirurgicală, redactor șef Dr. Horia Pleș. Tot la Timisoara, în perioada 2000-2009, este editată și Revista Societății Române de Neurochirurgie (Romanian Neurosurgery), avându-l ca redactor șef tot pe Dr. Horia Pleș, care în prezent este membru în Emeritus Editorial Board al Revistei Romanian Neurosurgery. Începând cu anul 2018, Dr. Horia Pleș a fost ales Președintele Societății Române de Neurochirurgie, fiind ulterior votat până în 2023. Anul 2020 a fost înghețat datorită pandemiei.
Clinica de Neurochirurgie din Timișoara a organizat două conferințe naționale cu participare internațională în 1994 și 2004, la fiecare ediție fiind prezenți peste 20 de profesori din străinătate. În perioada 1999-2007, Clinica de Neurochirugie a organizat anual cursuri francofone de neuroradiologie intervențională și științe neurologice. De fiecare dată cursurile s-au bucurat de succes.
Activitatea Clinicii de Neurochirurgie din Timișoara a fost recunoscută pe plan național prin faptul că Dl. Conf. Dr. Constantin Costea a fost vicepreședinte al Societății Române de Neurochirurgie. Conf. Dr. Constantin Costea a fost membru în Comisia de Neurochirurgie al Ministerului Sănătății, ulterior și Dr. Horia Pleș a deținut aceste funcții din 2012.
La nivel local, Conf. Dr. Costea Constantin a fost vicepreședinte al Colegiului Medicilor și membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara. Actual Dr. Horia Pleș este președintele Comisiei de Disciplină al Colegiului Medicilor Timiș, din 2011 până în prezent.
Colectivul Clinicii de Neurochirurgie face parte din multiple societăți științifice interne și internaționale, Dr. Horia Pleș fiind primul neurochirurg ce profesează în țară, membru al Congresului American de Neurochirurgie. Recunoașterea pe plan internațional se reflectă prin faptul că Dr. Horia Pleș face parte din Comitetul Executiv al Federației Mondiale de Neurochirurgie din 2009. Toți doctorii Secției de Neurochirurgie participă activ la conferințe și cursuri interne și internaționale.
Nu în ultimul rand, trebuie amintite cercetările medicale internaționale la care a participat echipa de medici neurochirurgi, și anume STICH II Lobar, STITCH Trauma, CENTER-TBI, Crash 3 și TOP SAT 2. Pentru aceste studii, Clinica de Neurochirurgie a primit diploma de cei mai buni recrutori din Europa, recunoscându-se astfel efortul depus.
Dacă condițiile o să ne permită, Clinica de Neurochirurgie Timișoara va rămâne în rândul serviciilor de prestigiu din România.
Trial International Stich II Lobar
În anul 2013 s-a încheiat cercetarea internaţională cu acronimul „STICH II Lobar”.
Acest studiu a dorit să găsească metoda optimă pentru tratamentul hematomului intracerebral şi anume tratament conservator versus chirurgie de urgenţă.
Din România, alături de clinica noastră, a participat la studiu şi Clinica de Neurochirurgie din Cluj.
Cu toate că am fost cooptaţi cu doi ani întarziere faţă de demararea proiectului, am avut o activitate foarte intensă înrolând un număr considerabil de pacienţi în această cercetare. Clinica de Neurochirurgie din Timișoara obținând diploma de cei mai buni recrutori din Uniunea Europeană (Marea Britanie încă de atunci era privită ca nefăcând parte din Uniunea Europeană).
Echipa noastră, formată dintr-un număr mare de medici specialişti şi medici rezidenţi, a participat la mai multe întâlniri cu echipa de coordonare din Newcastle, Marea Britanie condusă de David Mendelow, Profesor Neurochirurg la Universitatea Newcastle.
Întâlnirile s-au desfăşurat în oraşele Newcastle, Groningen (Olanda) şi Seoul (Corea de Sud).
STITCH Trauma
Principalul scop al studiului a fost să analizeze dacă este oportun să se opereze pacienții cu hemoragie intracerebrală traumatică. Au fost vizați pacienții cu hemoragie intracraniană posttraumatică și s-a monitorizat tratamentul efectuat, comparându-se astfel beneficiile intervenției chirurgicale în urgență, comparativ cu tratamentul inițial conservator.
În urma acestui studiu s-au tras concluziile că este necesar un alt studiu mai amplu pentru a confirma acest efect potențial benefic al intervențiilor chirurgicale de urgență. S-au identificat o mulțime de puncte pozitive în ceea ce privește operarea pacienților cu hemoragie intracerebrală traumatică, care se claseză pe scara Glasgow între 9 și 12 și s-a identificat că o strategie de interveție chirurgicală de urgență este asociată cu o creștere nesemnificativă a rezultatului favorabil, iar din punct de vedere financiar, costurile fiind nesemnificative.
În studiu au participat 59 de spitale din 13 țări din întreaga lume și a fost realizat pe un număr de 170 de pacienți, printre care și secția de Neurochirurgie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara
Studiul Crash 3
Titlul studiului: Tranexamic acid for the treatment of significant traumatic brain injury: an international randomized, double blind placebo controlled trial. (Administrarea acidului tranexamic în traumatismul cranio-cerebral sever: studiu internaţional randomizat, de faza 3, dublu-orb, controlat placebo).
Anual, în intreaga lume, peste 10 milioane de oameni mor sau sunt spitalizaţi ca urmare a traumatismelor cranio-cerebrale. Aproximativ 90% din decesele datorate traumatismului cranio-cerebral au loc în ţările cu venit mediu şi slab. Traumatismul cranio-cerebral îi afectează în mod special pe adulţii tineri, sub forma dizabilităţilor permanente sau pe termen lung.
Acidul tranexamic (TXA) este administrat în mod obişnuit pacienţilor operaţi pentru reducerea sângerărilor şi a nevoii de transfuzie sanguină. S-a demonstrat că administrarea acidul tranexamic a redus la 1/3 numărul pacienţilor care au necesitat transfuzie de sânge, a redus cu o unitate volumul de sânge transfuzat şi a înjumătăţit numărul intervenţiilor chirurgicale prin controlul hemoragiilor.
Studiul CRASH 3 este un studiu internaţional, de faza 3, care a implicat spitale şi centre de cercetare ale mai multor ţări aparţinând Europei, Africii, Asiei şi Statelor Unite ale Americii, desfăşurat sub numărul ISRCTN15088122. Se preconizează ca un număr de 10,000 de pacienţi cu traumatism cranio-cerebral să fie înrolaţi în acest studiu.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ‘Pius Brinzeu’ din Timişoara, prin secţia de Neurochirurgie, face parte din centrele de studii de cercetare în vederea înrolării pacienţilor cu o astfel de patologie.
Scopul acestui studiu este de a furniza un set de date relevante despre efectul administrării acidului tranexamic cu privire la rata mortalităţii şi a dizabilităţilor la pacienţii cu traumatism cranio-cerebral – preconizându-se o reducere a numărului acestora. Totodată, va fi evaluat şi efectul acidului tranexamic asupra riscului de accidente vasculare ocluzive şi al stărilor convulsive.
Durata de desfăşurare a proiectului: 1.12. 2011 – 31.01. 2017
Centrul de coordonare al Proiectului: London School of Hygene&Tropical Medicine, London, UK.
Pentru informaţii suplimentare, puteţi vizualiza pagina web a studiului CRASH: http://crash3.Ishtm.ac.uk/
Studiul Center TBI – Ianuarie 2014
Titlul studiului: Collaborative European NeuroTrauma Effectiveness Research Study in Traumatic Brain Injury: a prospective longitudinal observational study (Colaborare europeană de cercetare a eficacităţii studiului traumatismelor cerebrale – studiul observaţional, longitudinal, prospectiv)
Traumatismul cerebral este o boală foarte gravă – şi puţin înţeleasă – care afectează 2,5 milioane de oameni din Europa în fiecare an, din care 1 milion sunt internaţi în spitale, iar 75 de mii de pacienţi sfârşesc prin a muri. Traumatismul cranian este considerat principala cauză de deces şi invaliditate în cazul adulţilor tineri – datorită accidentelor de circulaţie -, cu o incidenţă în creştere la pacienţii vârstnici şi la cei de sex masculin. Totodată, studiile recente asociază traumatismul cerebral cu o creştere în proporţie de 2,3-4,5 a apariţiei bolii Alzheimer.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ‘Pius Brinzeu’ din Timişoara, prin secţia de Neurochirurgie, face parte din centrele de studii de cercetare finanţate de către Uniunea Europeană în vederea înrolării pacienţilor cu o astfel de patologie.
Studiul are ca scop colectarea de informaţii despre leziuni, îngrijirea medicală, evaluarea neuropsihologică la diferite intervale de timp şi rezultatul a peste 5000 de pacienţi înrolaţi în centrele de studiu ale ţărilor ce aparţin Uniunii Europene.
Toate aceste informatii vor fi analizate pentru a intelege mai bine procesul ce cauzeaza diferitele probleme medicale in cazul unui traumatism cerebral si pentru a imbunatati tratamenetul in cazul viitorilor pacienti.
Proiectul este finanţat de către Uniunea Europeana prin al 7-lea Program Cadru FP7 (Grant 602150)
Durata de desfăşurare a proiectului: 2014-2020
Co-ordonatorii proiectului: Profesor Andrew Maas -The University Hospital Antwerp (Belgium), Profesor David Menon – The University of Cambridge (UK)
Participanţi şi Investigatori : Studiul se desfăşoară în peste 80 de centre din 22 de ţări europene: Antwerp University Hospital, University of Cambridge, Karolinska Institutet, Erasmus MC Rotterdam, Universitätsmedizin Göttingen, University of Pecs, Oslo University Hospital Oxford Brookes University, etc.
Metodologia de cercetare a studiului constă în două părţi: CENTER-TBI Core data study – care preconizează înrolarea unui număr de 5,400 de pacienţi şi CENTER-TBI registry – preconizează înrolarea unui număr de 15,000 -25,000.
Pentru informaţii suplimentare, puteţi vizualiza pagina web a studiului Center TBI: www.center-tbi.eu
TOPSAT 2 – TRATAMENTUL PACIENȚILOR CU HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANĂ ÎN STARE GRAVĂ
TOPSAT 2 Treatment of Poor-Grade SubArachnoid Haemorrage Trial 2. Acest studiu s-a focalizat pe pacienții cu hemoragie subarahnoidiană post ruptură de anevrism în stare neurologică gravă.
(WFNS 4-5) Pacienții care prezintă hemoragie subarahnoidiană se prezintă în diferite stări neurologice. Cei cu stare neurologică bună, clasificați ca WFNS 1-3 au un rezultat clinic relativ bun după tratamentul chirurgical al anevrismului responsabil de sângerare. În schimb pacienții care se prezintă în stare neurologică gravă – comă, deci clasificare WFNS 4 sau 5, au în mod sistematic au un rezultat clinic negativ cu o rată de deces mare și o rată de dizabilitate la fel de mare. Operația de securizare a anevrismului nu are ca obiectiv și nu poate imbunătăți starea neurologică. În schimb aceasta permite eliminarea riscului de resângerare care ar duce la o mortalitate imediată. Obiectivul studiului este de a determina dacă tratamentul imediat al pacienților cu HSA severă duce la un rezultat mai bun decât întarzierea tratamentului și tratarea exclusivă a pacienților care arată semne de îmbunătățire. În acest fel se evită tratarea pacienților care ar deceda oricum, dar posibil se expun la risc pacienți la care după operație s-ar putea îmbunătăți starea generală.
Acest studiu a fost o bună perioadă de timp în mijlocul preocupărilor noastre de tratament. Se spera ca după desfășurarea studiului să existe o standardizare a tratamentului pacienților cu hemoragie subarahnoidiană gravă postruptură de anevrism cerebral.
Participarea la studii colaborative este o preocupare activă personală și a serviciului de neurochirurgie din Timișoara. Acestă participare oferă posibilitatea de a rămâne cât mai conectat la metodele actuale de tratament și în același timp de a influența modalitățile de cercetare. Deși până acum nu am fost implicați direct ca și autori în studiile colaborative – doar ca participanți – chiar și din această poziție am contribuit la 5 publicații în reviste prestigioase. Implicarea în TOPSAT 2, care este un studiu în domeniul nostru de activitate, va duce de asemenea la publicații și luăm în considerare participarea în calitate de co-autor.
Clinica are în prezent un staționar cu 60 de paturi, situate la etajul VI al Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara. Are trei săli de operație în blocul operator de la etajul II. Clinica are acces la Centrul de neuro-imagistică, CT, RMN, Angiografie, Ecografie, Radiologie, la Laboratorul clinic, la serviciul de Medicină Nucleară și la Laboratorul de Explorări funcționale.
Sălile de operație sunt dotate cu aparatură de anestezie și monitorizare intraoperatorie complexă, microscop operator cu cameră video, neuronavigație, sistem ultrasonic de explorare intraoperatorie, electrocautere bipolare etc.
Mese operatorii cu telecomandă, aspirator ultrasonic, lămpi operatorii cu l.e.d-uri, aparate pentru electrochirurgie, microscop operator (două), truse pentru abordul transfenoidal, aparat de radiologie în sala de operații, endoscop, truse pentru neurochirurgia generală, diodă laser chirurgicală și truse pentru instrumentația cervicală și toraco-lombară.